NATO continuă să se extindă prin aderarea Croaţiei şi Albaniei, după aproape 20 de ani de la căderea comunismului în Europa.
Liderii celor 26 de state membre ale Pactului Atlanticului de Nord (NATO), reuniţi la Bucureşti, au lansat joi cel de-al şaselea val de extindere, prin invitarea Croaţiei şi Albaniei să se alăture organizaţiei militare. Anunţul a fost făcut de secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer. În mai puţin de un an, cele două ţări vor ridica la 28 numărul statelor membre ale Alianţei.
La rândul lor, Muntenegru şi Bosnia-Herţegovina au fost invitate să înceapă un dialog susţinut cu NATO în vederea aderării.
Macedonia, mărul discordiei
Potrivit oficialilor NATO, şi Macedonia a îndeplinit criteriile tehnice pentru aderare, în aceeaşi măsură ca Albania şi Croaţia. Cu toate acestea, Macedonia nu a primit la summit invitaţia de aderare, din cauza disputei politice pe care o are cu Grecia.
Macedonia are aceeaşi denumire cu o provincie din nordul Greciei. Membră a NATO din 1952, Grecia a decis să respingă prin veto invitaţia de aderare adresată Macedoniei, în cazul în care fosta republică iugoslavă nu-şi schimbă numele.
Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a menţionat ieri că invitaţia de aderare va fi înmânată autorităţilor de la Skopje „cât se poate de repede, de îndată ce va fi găsită o soluţie acceptabilă“. O asemenea poziţie a avut menirea de a evita ieri un adevărat scandal diplomatic, după ce delegaţia Macedoniei lăsase să se înţeleagă că pleacă de la summit, ba chiar că îşi retrage cererea de aderare la NATO, nemaifiind interesată să facă parte din Alianţă.
În cadrul ONU, membrii s-au străduit să rezolve problema, dar Alianţa a observat că nu s-a înregistrat un rezultat de succes. „Nu există un termen-limită pentru Macedonia, dar încurajăm soluţionarea cât mai rapidă a problemei“, a menţionat secretarul general al NATO.
Putin, deocamdată învingător
Membrii NATO i-au îndeplinit dorinţa lui Vladimir Putin în privinţa Ucrainei şi Georgiei, chiar înainte ca preşedintele rus să sosească la Bucureşti.
Secretarul general al NATO a anunţat ieri, după reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, că Ucraina şi Georgia nu au primit un plan de aderare, însă miniştrii de externe ai ţărilor NATO vor face o primă evaluare a progreselor înregistrare de Ucraina şi Georgia, în vederea Planului de Acţiune ce va fi întocmit de Alianţă în decembrie.
„NATO salută aspiraţiile de aderare ale Ucrainei şi Georgiei. Am căzut de acord astăzi (ieri – n.r.) că aceste ţări vor deveni membre NATO“, a spus secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, transformând victoria diplomatică a lui Putin într-o simplă amânare a unui verdict care ar conveni Alianţei.
În timp ce precedentele valuri de extindere au făcut obiectul unui consens în rândul statelor membre, cererile Ucrainei şi Georgiei sunt departe de a întruni o poziţie unanimă, în pofida presiunilor exercitate de preşedintele american George W. Bush. Franţa şi Germania apreciază această decizie ca fiind prematură, din cauza instabilităţii politice şi democratice din cele două ţări. Parisul şi Berlinul au subliniat, de asemenea, că este inoportun ca Rusia să fie din nou iritată, Moscova opunându-se vehement extinderii NATO spre est.
Istoric
NATO a fost înfiinţată de 12 state în 1949. Privată de rolul său central după încheierea războiului rece, alianţa a reuşit să integreze fostele state comuniste, dornice să aibă securitate şi să adere rapid la structurile occidentale.
NATO s-a extins ultima dată în 2004, când a integrat un număr record de şapte noi ţări din estul şi centrul Europei: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia.
